enLife News: Cu ce obiectiv a fost construită conferința și ce aduce diferit față de manifestările generale de ortopedie?

Dr. Alexandru Herdea: Zilele Ortopediei Pediatrice au pornit de la o idee simplă: ortopedia pediatrică nu e o variantă la scară mică a ortopediei adultului. Copilul crește. Cartilajul de creștere, potențialul de remodelare și afecțiunile care apar doar la vârsta copilăriei schimbă felul în care punem diagnosticul, alegem tratamentul și urmărim pacientul ani la rând. La congresele generale de ortopedie, patologia pediatrică primește de obicei o singură sesiune, iar discuția rămâne la suprafață.

Noi am vrut un cadru academic dedicat în întregime specialității, în care să discutăm cazurile reale, inclusiv complicațiile și eșecurile. Am vrut ca ortopedul, fizioterapeutul, tehnicianul ortoped și asistenta să stea în aceeași sală, pentru că rezultatul la copil depinde de toată echipa. Specialitatea s-a desprins din chirurgia pediatrică acum peste 25 de ani și avea nevoie de o întâlnire anuală a ei. Asta încercăm să construim.

enLife News: Cum ați ales temele și care sunt problemele clinice esențiale anul acesta?

Dr. Alexandru Herdea: Am pornit de la ce vedem efectiv în spitale. Traumatologia rămâne cel mai mare volum: fracturile copilului au reguli proprii, iar o fractură tratată corect în primele zile previne o deformare pe viață. Șoldul, de la displazia de dezvoltare până la patologia adolescentului, rămâne o prioritate. Displazia este cea mai frecventă afecțiune ortopedică la nou-născut, iar consecințele unei depistări tardive le vedem și la vârsta adultă. Am adus în discuție și patologia rară, adică displaziile osoase, tumorile și neuro-ortopedia. Aceste cazuri ajung de regulă în câteva centre și au nevoie de experiență concentrată și de un traseu clar de referire.

Un accent nou anul acesta îl pune patologia tânărului sportiv. Sunt tot mai mulți copii care fac sport de performanță de la vârste mici, iar leziunile de suprasolicitare, ale genunchiului și ale gleznei apar tot mai des. Aici prevenția contează cel puțin cât tratamentul.

enLife News: Câți participanți estimați și din câte centre? Cât de reprezentativă a devenit conferința?

Dr. Alexandru Herdea: Estimăm în jur de 150 de participanți, din toate centrele din țară. Sunt prezente marile centre universitare din București, Cluj și Târgu Mureș, dar și spitale județene precum Suceava, unde ortopedia pediatrică funcționează uneori împreună cu ortopedia adultului. Pentru noi contează la fel de mult colegii din teritoriu ca centrele mari, pentru că acolo ajunge primul copilul cu o fractură sau cu un șold neverificat.

După doar două ediții, cred că putem spune că aproape toate centrele care fac ortopedie pediatrică în România sunt reprezentate.

enLife News: Cât de importantă este conferința pentru diseminarea și uniformizarea practicilor?

Dr. Alexandru Herdea: Foarte importantă. Diferențele dintre centre nu vin neapărat din lipsă de competență. Vin din tradiție, din echipamentul disponibil, din organizarea gărzii și din numărul de specialiști. Când colegii își prezintă rezultatele unul în fața celuilalt, cazuri și cifre, discuția se mută de la „așa facem noi” la „ce funcționează mai bine pentru copil”.

Acolo unde dovezile sunt solide, avem datoria să mergem spre practici comune. Exemple sunt screeningul ecografic al șoldului în primele șase săptămâni de viață, indicațiile chirurgicale în anumite fracturi sau protocolul de urmărire în piciorul strâmb congenital. Exemplul șoldului e grăitor: acum 20 de ani operam lunar luxații diagnosticate tardiv, acum vedem doar câteva pe an. Asta s-a obținut prin informare și prin practică comună, nu prin lege.

enLife News: Cum ajunge ce se discută la Slănic Moldova și la medicii care nu sunt prezenți?

Dr. Alexandru Herdea: Asta e una dintre prioritățile Asociației. Avem deja o carte de rezumate care rămâne ca material de referință după conferință. Pasul următor e să transformăm temele în care există consens în ghiduri practice scurte, ușor de folosit în camera de gardă sau în cabinet. Lucrăm deja la un ghid de prevenție a accidentărilor la tinerii sportivi, împreună cu medici de recuperare, fizioterapeuți și reprezentanți ai sistemului de învățământ.

Ne dorim și o componentă permanentă de educație: webinarii, înregistrări ale prezentărilor-cheie și materiale pentru medicii de familie și pentru pediatri. Ei sunt de multe ori primii care văd copilul și decid când să-l trimită la ortoped. O conferință care durează trei zile pe an nu este suficientă. Educația trebuie să continue tot anul.

enLife News: Cât de importante sunt schimburile internaționale, cum este cel cu Prof. Franck Accadbled?

Dr. Alexandru Herdea: Esențiale. Prof. Accadbled, de la CHU Toulouse, este una dintre vocile de referință în Europa în chirurgia sportivă pediatrică și în corecția deformărilor. Prezența lui ne permite să ne raportăm direct la standardele unui centru european mare, cu volum și experiență pe termen lung.

Nu e vorba de a copia, ci de a compara. Ortopedia pediatrică românească are o istorie bună: am fost printre primele țări din Europa care au recunoscut-o ca specialitate distinctă. Medicii noștri tratează un volum mare de cazuri complexe. Schimbul cu centrele europene ne ajută să validăm ce facem bine, să adoptăm mai repede ce e nou și să le oferim tinerilor modele și oportunități de formare în afara țării.

enLife News: Este modelul multidisciplinar direcția spre care se îndreaptă ortopedia pediatrică modernă?

Dr. Alexandru Herdea: Da, și nu e o modă, e o necesitate. La copil, operația este de multe ori doar un moment dintr-un tratament care durează ani. Rezultatul depinde de recuperare, de o orteză corect făcută și purtată, de cât de bine înțelege familia ce are de făcut și de felul în care lucrează medicul cu asistenta. Un copil cu scolioză, cu paralizie cerebrală sau cu picior strâmb congenital are nevoie de o echipă, nu doar de un chirurg.

De aceea am inclus în program fizioterapia, ortezarea, comunicarea cu familia și workshopuri practice. Uneori cea mai bună decizie ortopedică este să nu operezi, ci să tratezi conservator și să urmărești corect. Ca acea decizie să funcționeze, toată echipa trebuie să vorbească aceeași limbă.

enLife News: Ce ați vrea să fie diferit la ediția a treia?

Dr. Alexandru Herdea: Mi-aș dori trei lucruri. Primul: mai mulți tineri, rezidenți și medici la început de drum, implicați activ, cu prezentări proprii și cu o sesiune dedicată lor. Al doilea: mai multe workshopuri practice, pentru că abilitățile se învață cu mâinile, nu doar din slide-uri. Al treilea: primele documente de consens național pe teme în care dovezile permit acest lucru, discutate și adoptate chiar la conferință.

Pe termen mai lung, aș vrea o componentă de cercetare comună: un registru național pentru câteva afecțiuni-cheie, ca să putem vorbi despre rezultatele românești cu date proprii, nu doar cu date preluate din literatura internațională.

enLife News: Care este ideea principală cu care ați vrea să plece fiecare participant?

Dr. Alexandru Herdea: Că nu suntem singuri. Fiecare caz dificil dintr-un spital județean are undeva în țară un coleg care l-a mai văzut și care poate ajuta. Aș vrea ca participanții să plece de la Slănic Moldova cu niște informații noi, dar și cu numerele de telefon ale colegilor. Copilul are nevoie să ajungă la timp la omul potrivit, iar asta se construiește prin relații de încredere între noi.