Anevrism Intracranian

Ce este anevrismul intracranian?

Anevrismul reprezinta o modificare, cel mai adesea reprezentata sub forma unei dilatatii la nivelul peretelui vascular. Anevrismele pot aparea la orice nivel: la arterele care iriga diverse organe sau tesuturi, arterele din zona abdominala si bineinteles la arterele cerebrale.  Practic, oriunde exista structura vasculara  poate exista un anevrism. Deci, anevrismele cerebrale sunt dilatatii anormale ale arterelor care iriga creierul.  Anevrismul intracranian este o ‘umflatura’ ce apare pe peretele unui vas cerebral care hraneste creierul.  Acesta reprezinta o problema de sanatate majora, ca parte a anomaliilor care pot aparea in functionarea circulatiei sangelui si  care pot duce la producerea unor accidente vasculare cerebrale.

Dispozitiv de Embolizare DERIVO

Un anevrism cerebral ( cunoscut si sub denumirea de anevrism intracranian /intracerebral ) este un punct slab / subtire situat la nivelul peretelui unui artere de la nivelul creierului care creste in dimensiune ca un balon, pana in momentul cand se rupe, avand ca efect acumularea de sange intracranian. Aceste anevrisme intracraniene, inainte de a se rupe, pot pune presiune pe nervii cranieni sau pe structurile cerebrale adiacente. Anumite anevrisme, in special cele care au dimensiuni foarte mici, pot sa ramana stationare si sa nu se rupa, nefiind simptomatice. Aceste leziuni pot aparea oriunde in creier, insa majoritatea sunt localizate de-a lungul unei bucle arteriale situate intre creier si baza craniului.

Dispozitiv de Embolizare

Cauze

In prezent, cauzele anevrismelor intracranieie nu sunt intelese pe deplin. Anevrismele cerebrale sunt asociate cu mai multi factori, incluzand istoric de familie (genetice), hipertensiunea, fumatul si alte boli. Anevrismele intracraniene pot fi congenitale, datorita unei anomalii congenitale la nivelul peretelui arterial.  Predispozitia pentru dezvoltarea unui anevrism intracrnaian poate fi mostenita sau se poate dobandi prin ingrosarea arterelor (ateroscleroza), o data cu inaintarea in varsta. Unii factori care pot inclina balanta spre dezvoltarea unui anevrism cerebral pot fi controlati, altii nu. Urmatorii factori pot creste riscul dezvoltarii unui anevrism sau al ruperii lui:

Factori de risc mosteniti:

  • Deficitul de alfa-glucosidaza. Aceasta enzima este necesara pentru a descompune glicogenul si pentru a il transforma in glucoza;
  • Deficitul de alfa-1-antitripsina. O boala ereditara care poate duce la hepatita si ciroza hepatica;
  • Malformatie arterio-venoasa. O conexiune anormala intre artera si vena;
  • Coractatie a aortei. Ingustarea aortei, care este artera principala venita din inima;
  • Sindromul Ehlers-Danlos. O tulburare a tesutului conjunctiv.
  • Istoric de familie;
  • Sexul. Femeile sunt de 2 ori mai predispuse la dezvoltarea unui anevrism cerebral fata de barbati;
  • Displazie fibromusculara. O boala arteriala, care afecteaza, de cele mai multe ori, arterele mijlocii si mari ale femeilor tinere si de varsta mijlocie;
  • Sindromul Klinefelter. O conditie genetica a barbatilor, in care este prezent un extra cromozom X de sex;
  • Sindromul lui Noonan. O tulburare genetica care cauzeaza dezvoltarea anormala a multor parti si sisteme corporale;
  • Boala de rinichi poli-chistica;
  • Scleroza tuberoasa.

Factori de risc care se dezvolta in timp:

  • Avansarea in varsta / varsta inaintata;
  • Consumul de alcool;
  • Fumatul;
  • Hipertensiune. Tensiune arteriala crescuta;
  • Utilizarea drogurilor, precum cocaina sau amfetamina;
  • Trauma (vatamare) a capului;
  • Infectii.

Dispozitiv de Embolizare DERIVO

Tipuri de anevrisme intracraniene:

  1. Anevrismele saculare sunt leziuni rotunde, asemanatoare unui sac de box, care este atasat printr-un gat la o artera sau o ramificatie a acesteia. Ele sunt intalnite cel mai frecvent in cazul adultiilor.
  2. Anevrismele care se aseamana cu o boaba de strugure ( “berry-like”), cel mai frecvent tip de anevrism, sunt intalnite, in mod obisnuit, la nivelul arterelor de la nivelul bazei craniului.
  3. Anevrismele fusiforme iau nastere printr-o dilatatie de-a lungul peretelui vasului de sange.

Din punctul de vedere al pacientului, anevrismele cerebrale vor fi impartite in două mari clase: rupte si nerupte. Cele rupte sunt urgente neurochirurgicale absolute, iar cele nerupte nu reprezinta o urgenta, dar necesita o forma de tratament sau cel putin supraveghere medicala prin imagistica (Computer Tomograf).

Stent Flex Plus ACCLINO

Simptome:

Majoritatea anevrismelor intracraniene nu prezinta simptome pana cand ajung la dimensiuni mari sau se rup determinand hemoragia intracraniana. Anevrismele mici, neschimbate in evolutie ca dimensiune, nu vor determina simptomatologie, in timp ce, in cazul anevrismelor mari, exista varianta de a-si amplifica dimensiunea si astfel pot pune presiune pe nervii si structurile adiacente creierului.

Simptomele pot include :

  • Cefalee - durere localizata deasupra sau retro-orbitara;
  • Dureri severe la nivelul capului;
  • Tulburari de vedere;
  • Tulburari de vorbire;
  • Amorteala si stari de lesin;
  • Pierderea constiintei;
  • Pierderea memoriei;
  • Pareza faciala - Slabiciune musculara sau afectarea musculaturii fetei pe o parte.

Stent Flex Plus ACCLINO

Tratament:

  1. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS – este utilizat atunci cand se intalnesc anevrisme mici, nerupte, fara simptome. Este totusi necesara urmarirea lor anuala, pentru a vedea daca se maresc;
  2. INTERVENTIA CHIRURGICALA – este aleasa in cazul anevrismelor rupte sau nerupte cu risc crescut de rupere. Se clipeaza anevrismul si se opreste astfel hemoragia. Scopul interventiei chirurgicale este sa elimine sangele din spațiul intracranian, sa opreasca hemoragia ca aceasta să nu provoace și mai multe deficite neurologice.
  3. INTERVENTIA ENDOVASCULARA – este realizata de un neurointerventionist sau neuroradiologist. Aceasta este folosita in ambele tipuri de anevrisme, rupte sau nerupte, cu conditia ca ele sa poata fi accesibile anatomic. Procedura este asemanatoare angiogramei, cu diferenta ca in loc sa se injecteze substanta de contrast in cateter, se introduc coiluri care blocheaza fluxul sangvin in zona anevrismului. Metoda este mai putin invaziva decat interventia chirurgicala clasica.

Stent Flex Plus ACCLINO

Solutie

Stent Flex Plus ACCLINO :

Stent Flex Plus ACCLINO

Dispozitiv de Embolizare DERIVO :

Dispozitiv de Embolizare DERIVO